| |

Orasul este relativ nou, aici neaflându-se terme romane sau altceva care sa duca la concluzia ca este o asezare veche (nu acelasi lucru se poate spune de localitatea acum componenta, Olanesti - sat). Se afla asezat pe valea Tisei (cunoscuta mai mult sub denumirea de râul Olanesti) afluent al Oltului, înconjurat de muntii Gerea, Folca si Caprareata din Carpatii Meridionali al caror înaltimi se pierd în dealuri împadurite. Aceasta face ca iernile sa fie blânde si verile racoroase.
Vechimea orasului se indentifica cu existenta descoperii izvoarelor. Apele minerale de la Olanesti sunt mentionate prima data într-un hrisov din 1760 si sunt numite ape tamaduitoare, acestea aflându-se pe mosia clucerului Toma Olanescu care construieste primele camere de bai. De aici si numele de Baile Olanesti.
Primele analize ale apelor s-a facut pe la 1830, punându-se în evidenta prezenta iodului.
În 1868 dr. Carol Davila împreuna cu un chimist, Bernath Lonway, fac analiza chimica a apelor, evidentiind 40 de izvoare. Se ridica primele stabilimente de tratament.
Din cele relatate mai sus reiese ca activitatea de baza a orasului este turismul, activitate care este si a localitatii componente Olanesti sat. Mai se remarca ca activitati ale locuitorilor pomicultura si cresterea animalelor, mai ales în localitatea componenta Cheia.
Orasul Horezu, se afla asezat în partea centrala a judetului Vâlcea, România. Este aproximativ asezat la mijlocul distantei dintre Râmnicu Vâlcea si Târgu Jiu.
Dezvoltarea asezarilor horezene este legata de traseele de transhumanta, de drumurile haiducilor, care traversau zona precum si de drumul sarii care "pornea de la Ocnele Mari, trecea prin Pietrarii de Jos si din Horezu continua catre Slatioara si ajungea la Cernesti".
Localitate, astazi orasul Horezu, este atestat documentar într-un hristov apartinând domnitorului Vlad Calugarul din anul 1487, care pomenea de satul Hurez.
Parcul Zavoi este unul din cele mai vechi parcuri din tara organizate ca atare, luând fiinta prin Ofisul domnesc emis de domnitorul (1849 - 1853) Barbu Stirbei la 9 august 1850. În parc, printre copacii seculari, se afla Lacul Zavoi, un restaurant, precum si sediul Teatrului Municipal Ariel. La intrarea în parc se gaseste Monumentul domnitorului Barbu Stirbei, opera a profesorului Constantin Mihailescu din anul 1920. Tot în parc se afla si "Fântâna lui Turbatu", construita de C. Maldarescu, zis "Turbatu" în 1844, centrul adunarii revolutionare de la 29 iulie 1848 când, pentru prima data într-un cadru oficial, a fost intonat actualul imn de stat al româniei, "Desteapta-te!, române" - evenimentul este marcat printr-o placa de marmura.